Anda Dj

Ieri ne-a invitat un prieten la el sa ne jucam niste board games. Ne-am intalnit undeva la cumparaturi si spre iesire dam de un stand cu jocuri si ochii imi pica pe Cluedo ... which I'm totally obsessed with. Asa ca mi l-am cumparat fericita :D Celelalte doua erau proaspat cumparate de prietenul care ne-a invitat. Si uite asa pana la 1 noaptea am uitat de noi.
Cred ca deja e bine cunoscut faptul ca imi plac toate jocurile, dar iubesc board game-urile. La ora 1 as putea zice ca m-au tarat oamenii acasa, ca ei mai trebuiau sa dea azi pe la lucru.


Jocul e super frumos, e un joc de strategie, are niste reguli foarte simple si usor de inteles. Scopul e sa faci cat mai multe puncte. Trebuie sa-ti construiesti harta, bineinteles, in avantajul tau pe cat posibil. In functie de ce nimeresti, poti sa-ti faci cavaleri, hoti, calugari sau tarani, sa intregesti castele, sa inconjori manastiri, sa construiesti drumuri lungi sau sa ai cat mai multi tarani pe camp. Fiecare iti da un anumit numar de puncte.

Desi pare atat de simplut cand il vezi, jocul e extrem de distractiv. In plus, se termina relativ repede pentru un board game, cam 30-45 de minute... ce ma enerveaza pe mine la jocuri gen Monopoly e ca ai impresia ca nu se mai termina niciodata.
In plus, jocul are un pret destul de ok si multe extension pack-uri (parca vreo 8) care aduc elemente noi... dragoni, printese, poduri, masini etc. Ne gandim serios sa ne cumparam si noi.



(poza e de pe net, aia nu suntem noi)... now this is really addictive. E un pic mai complex decat primul, dar dupa ce joci maxim o tura deja l-ai inteles. Eu m-am cam fraierit la o faza ca nu stiam o regula si mi s-a cam stricat toata strategia :D Anyway, tot joc de strategie. Cine ajunge primul la 10 puncte castiga... iti construiesti cladiri ca sa faci puncte, cladirile le construiesti din resurse, resursele le castigi avand cladiri. Si cateva variabile. Oricum, cred ca pe asta am stat cel mai mult.

La asta as vrea sa mentionez ca am gasit varianta online, multiplayer, free, fara inregistrari si alte chestii. Grafica e destul de simplista, dar gameplay-ul e destul de fidel jocului. Deci, daca vrea cineva sa ma provoace la o partida de Catan (nu promit ca va bat, am jucat doar de doua ori pana acum :D ), anytime... lasati un comment, dati-mi un mail, cautati-ma pe mess, dati-mi un telefon, trimiteti un porumbel calator, ce va e mai la indemana.

Ati simtit vreodata nevoia sa luati o pauza de la viata de zi cu zi si sa mergeti undeva departe? Eu chiar as merge undeva foarte departe... si nici macar nu-mi pasa foarte mult unde.

Cred ca problema e ca n-am absolut nici o perspectiva pentru vara asta. In fiecare an am fost macar undeva... la mare, la munte, in diverse parti ale tarii... si anul asta presimt ca nici macar n-o sa ies din oras. Macar de mi-as gasi ceva de lucru, sa nu stau toata vara degeaba in fata calculatorului.

I'm a little under the weather. Marti imi sustin disertatia. Mi-am pregatit cam jumatate de prezentare, desi ma asteptam sa am emotii incredibile sunt oarecum entuziasmata... imi place foarte mult subiectul meu, lucrarea mea... sunt mandra de ea... stiu ca nu o s-o citeasca nimeni, dar ma bucura gandul ca o voi putea povesti, chiar daca va fi in fata unei comisii si voi lua nota. Ma bucur ca macar o sa am habar despre ce vorbesc. Partea mai grea va fi sa ma incadrez in timp, pentru ca am atatea de spus...

Dar oricum, marti termin si cu asta si dupa aia .... pfff, ce-as vrea sa stiu cum se termina propozitia asta. Pentru prima oara in viata mea, habar n-am ce o sa se intample dupa aia. 17 ani am avut ceva stabil in viata mea si acum am trei variante: fie imi gasesc un job misto, fie imi gasesc unul nasol, fie mor de plictiseala. In momentul asta nu prea ma simt plina de speranta.

Pana acum am zis in fiecare zi ca abia astept sa scap de scoala, sa treaca toate astea. Acum nu mai vreau sa treaca, pana marti inca mai am un scop.

Da... stiu ca nu-mi sta in obicei sa scriu posturi atat de depresive... dar azi chiar m-am simtit aiurea si am vrut sa ma descarc. Abia astept sa se inventeze teleportarea... m-as teleporta in Thailanda. Acum multi ani am incercat eu sa o inventez :) Teoria mea era destul de ok din punct de vedere logic, dar continea prea multe variabile imposibile pentru timpurile noastre.

Se pare ca anul asta, singurele locuri frumoase le voi vedea in imagini de pe google.

A venit momentul sa adresez o nelamurire pe care o au majoritatea cunoscutilor in legatura cu obiceiurile mele: de ce trebuie sa ma trezesc cu cel putin doua ore inainte sa ies afara din casa.

Fiecare om are tabieturile lui, iar al meu e sa imi iau linistita micul dejun. Asta inseamna ca imi iau mancarea si cafeaua si ma pun la calculator si de obicei treaba asta tine cam o ora (cealalta ora e ca sa ma spal, imbrac si alte formalitati de genu`). Sunt foarte pro in ceea ce priveste micul dejun.

Multa lume spune ca nu poate manca dimineata si intr-o privinta ii inteleg... nici eu n-am neaparat chef de mancare (mai bine zis n-am chef sa mestec). Dar cea mai frumoasa parte a zilei mele e cand imi beau cafeaua. E viciul meu la care nu vreau sa renunt. Si nu pot sa-mi beau cafeaua pe stomacul gol ... ca nu e foarte sanatos. Asa, in principiu nu beau cafea, alcool sau nu iau medicamente pe stomacul gol. Asa ca fac sacrificul asta pentru miracolul numit cafea, si mananc dimineata.You should try it.

Daca pana aici e mai usor de explicat, de aici vine partea grea: de ce trebuie sa stau la calculator in timp ce mananc? Primul meu impuls e sa zic:

You want the truth? You can't handle the truth!

Dar o sa fac totusi o declaratie oficiala care stiu ca se va intoarce impotriva mea la un moment dat: ma plictisesc sa mestec. Asa ca daca imi ocup mintea cu altceva, mananc mai usor.

Stiu ca sunt unii care si-ar dori sa ma dezvat de acest obicei, dar sunt destul de sigura ca asta nu o sa se intample. Si pana la urma nu vad de ce fac rau cuiva. Daca trebuie sa ies din casa la 7, ma trezesc la 5. Foarte simplu. Prefer sa dorm mai putin decat sa nu mananc dimineata.

"Te urasc". Pe unii poate ii deranjeaza sa le fie adresate aceste cuvinte. Pe mine nu. Nu din cauza ca as fi mai insensibila ca altii (desi mi s-a mai spus), ci din cauza ca eu inteleg adevarata semnificatie din spatele acestor cuvinte.

Ura e pana la urma un sentiment destul de puternic. Daca urasti pe cineva, inseamna ca acea persoana te afecteaza in vreun fel sau altul. Petreci o buna parte din zi gandindu-te la ea. Te consumi inventand moduri de a-ti face cunoscuta ura. Si asta nu poate fi decat un compliment la adresa mea. Daca am putut zice sau face ceva care sa te faca sa ma urasti, inseamna ca am o influenta destul de puternica asupra ta. Inseamna ca pentru tine contez... *ma adresez persoanei imaginare care ma uraste*

Dar sa intoarcem conceptul pe dos. Eu nu urasc pe nimeni. Nu zic ca n-am facut-o niciodata, dar revelatia de mai sus m-a invatat ca ura nu iti aduce nici un beneficiu. Indiferenta doare mai tare. Si ma face pe mine sa ma simt mai bine.

Trec incredibil de repede peste fazele urate pe care mi le face oricine, si lumea ar zice ca asta e in dauna mea cumva, dar serios ca nu e. Pentru ca in loc sa tin in mine sentimentul ala de tradare, il dau deoparte si gata. Cu unii oameni chiar pot sa ma comport ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic. Bineinteles ca s-a intamplat ceva si odata ce un om mi-a pierdut increderea, e aproape imposibil sa o mai recastige. Dar asta nu inseamna ca eu o sa ma mai gandesc prea mult la asta. O zi, maxim doua si am trecut peste.

Oricum, asta nu se vrea a fi un post despre ura, ci un post despre libertate sufleteasca. E scris si cu un motiv si, desi nu cred ca persoana respectiva imi va citi vreodata blogul, tot n-o a mentionez despre ce-i vorba ca nu se stie niciodata si nu vreau cumva sa se simta mai important decat e. Dar refuz sa ma simt in vreun fel vinovata de ceea ce fac, pentru ca stiu ca asta merita. Si unii au vrut sa-i zic de la obraz ceva, dar prefer sa nu-mi ocup timpul cu asa ceva.

Asa ca va zic si voua ca, daca cineva isi ia din timpul lor pretios sa va zica ceva urat sau sa va injure, luati-o ca un compliment. Si daca cineva nu merita atentia voastra, nu i-o acordati.

Si, bineinteles, Don't worry, be happy.

De obicei ora mea de trezire e 10-11, dar azi am facut un efort si m-am trezt la 7 jumate, pentru ca ne-a chemat tata la strand. Am pornit de-acasa destul de tarziu, pe la 9 (eu nu ies afara din casa inainte sa imi iau micul dejun si cafeaua, don't judge).

Pe cand am ajuns acolo era ceva lume, majoritatea locurilor bune se luasera, dar am gasit pana la urma un loc langa un copac ca sa fie jumate soare si jumate umbra. Eu am o problema vara din cauza ca am parul aproape negru (natural) si pielea deschisa, asa ca ma si ard si fac insolatie in acelasi timp. Deci nu pot sa stau pe plaja fara sa ma dau cu crema de protectie (factor 30) si neaparat cu ceva care sa-mi acopere parul.

Am pierdut notiunea timpului putin si ne-am trezit sa plecam pe la ora 13. Am avut un mic soc. In parcare erau cam de 6 ori mai multe masini decat la ora 9. Iar la bilete era o coada de aia luuuuunga. Si nu pot sa nu ma intreb cine naiba merge la strand la ora 13?! Sunt chiar asa multi oameni inconstienti?

Stiu ca toata lumea vrea sa se bronzeze cat mai repede si cat mai tare, dar totusi, nu poti fi atat de iresponsabil cu pielea ta... arsurile pot deveni atat de grave incat sa ai nevoie de spitalizare... insolatia e groaznica, credeti-ma pe cuvant. In primii nu stiu cati ani cand am fost la mare, faceam de fiecare data insolatie... trebuia sa stau apoi in camera pentru ca ma durea capul ingrozitor si vomitam non-stop.

Chiar daca te bronzezi, poti sa-ti ramana apoi pe corp pete maronii de care nu mai scapi niciodata, decat cu tratamente laser. In plus, iti trebuie nu doar protectie UBV (impotriva arsurilor), ci si UVA, altfel pielea se deshidrateaza, imbatraneste mai repede, se rideaza. Nu stiu, mie o piele alba si tanara mi se pare mai atragatoare decat o piele neagra si imbatranita.

Exista o gramada de alte afectiuni care pot aparea ca urmare a expunerii neresponsabile la soare, cum ar fi scaderea imunitatii, sau diferite afectiuni ale organismului. Toate ca sa ai un bronz mai frumos? Chiar merita?

Voi pana unde ati merge pentru un bronz frumos?

Cred ca la intrebarea "cum ar fi barbatul ideal" multe femei ar pune caracteristica "inteligent" printre altele. Dar o noua informatie de pe taramuri stiintifice ne da un motiv in plus sa alegem asta.

Ina mi-a aratat articolul asta acum ceva vreme, dar pentru ca aveam prea multe lucrari pe care eram concentrata, l-am tot amanat. Desi in articol scrie mai multe chestii controversate, cum ar fi ca oamenii cu viziuni politice liberale (spre deosebire de conservatori) sau atei (spre deosebire de religiosi) au de obicei un IQ mai mare. Dar n-am chef sincer sa ma bag in religie si politica, asa ca hai sa trecem direct la sex :D

Ne intereseaza extractul asta:

In addition, humans have always been mildly polygynous in evolutionary history. Men in polygynous marriages were not expected to be sexually exclusive to one mate, whereas men in monogamous marriages were. In sharp contrast, whether they are in a monogamous or polygynous marriage, women were always expected to be sexually exclusive to one mate. So being sexually exclusive is evolutionarily novel for men, but not for women. And the theory predicts that more intelligent men are more likely to value sexual exclusivity than less intelligent men, but general intelligence makes no difference for women's value on sexual exclusivity. Kanazawa's analysis of Add Health data supports these sex-specific predictions as well.

Asadar: barbatii in trecut erau poligami. Odata cu evolutia, au inceput sa fie monogami. Cu cat un barbat e mai inteligent, cu atat mai mult alege (el) sa faca sex exclusiv cu o femeie. La femei nu se aplica principiul asta (dar asta nu inseamna ca e invers, ci doar ca inteligenta unei femei nu poate fi dedusa din numarul de parteneri sexuali).

Asa ca daca un barbat inseala inseamna ca e prost :D Atestat stiintific.

Nimanui nu-i place sa fie bolnav, dar exista cateva situatii, in special in cazul bolilor usoare, care te tin doar cateva zile la pat, in care exista unele avantaje.

Ai o scuza buna sa lipsesti de la scoala/job cateva zile, sa stai toata ziua in pat si sa nu faci nimic, toata lumea se poarta frumos cu tine, esti servit la pat, ti se aduc o gramada de bunatati.

Desi cand esti sanatos, toata treaba asta suna bine in teorie, cand ti se intampla cu adevarat nu e totul chiar asa roz. Nu stiu cum se face, dar eu nu ma imbolnavesc niciodata intr-o saptamana banala si plictisitoare la scoala de care ma bucur sa scap. Nu, eu ma imbolnavesc fie in vacanta, fie intr-o saptamana importanta la scoala.

Ati incercat vreodata sa incalziti termometrul ca sa creada parintii ca aveti febra si sa nu va trimita la scoala? Eu am incercat odata. Intai am stat cu termometrul la o lampa, dar nu prea a avut nici un efect. Asa ca m-am dus la aragaz. Temperatura a crescut rapid la 41 de grade, ceea ce era putin credibil avand in vedere ca ma puteam tine pe picioare. Asa ca l-am bagat in congelator. Pana la urma a revenit la normal si n-am putut deci sa pacalesc pe nimeni. Fail.

Weekendul asta am facut febra (38). Nu vreau sa dau vina pe nimic, pentru ca nu sunt sigura si as putea face o reclama foarte proasta fara nici o dovada, dar sa zicem ca a fost de la ceva ce am mancat. Problema e ca am facut febra in weekend, cand nu trebuia sa ma duc deloc la scoala si aveam mult de lucru acasa, lucru pe care n-am putut sa-l fac, iar acum trebuie sa recuperez. Deci as zice: wrong f'ing timing.

Desi ziua de duminica a inceput ok... am stat in pat, am dormit, m-am uitat la filme toata ziua, mi s-a adus mancare la pat si mama mi-a cumparat tot felul de chestii care imi plac... am descoperit ca nu e chiar asa usor sa faci asta. In primul rand, daca afara e soare si frumos si tu stai in casa cu jaluzelele trase si te uiti la filme la calculator, te cam ia durerea de cap. In al doilea rand, poti sa ai cea mai buna mancare adusa la pat, daca ai facut febra din cauza ca ai mancat ceva, o sa-ti fie greata sa mananci ORICE. Era sa mi se faca greata de la ciocolata o.O Desi acum ma simt ok, inca nu pot manca normal.
Pana la urma, pe la ora 18 am zis ca, bolnava sau nu, eu ies afara ca nu mai pot. Am iesit, am mancat o inghetata (aparent singurul lucru pe care-l pot manca fara probleme) si m-a ajutat, mi-a mai trecut durerea de cap cel putin.

Anywayz, noaptea de sambata nu am putut dormi absolut deloc. Mai atipeam din cand in cand, dar aveam cosmaruri. Si nu prea voiam sa trezesc pe nimeni, asa ca am suferit in tacere pana dimineata pe la 6, cand am trezit-o pe mama. Cam in tot timpul asta, ma intrebam ce trebuie facut cand ai febra, ce medicamente trebuie sa iei si alte lucruri de genul asta la care n-am gasit raspuns decat a doua zi.

Asa ca daca treceti prin situatia asta intr-o noapte si aveti aceleasi intrebari dar nu vreti sa deranjati pe nimeni, cam asta am aflat (ulterior) eu:

- Beti multe lichide -> cand ai febra transpiri si, deci, trebuie sa te hidratezi la loc. Apa, ceai cu multa lamaie sau sucuri naturale.
- Algocalmin, Paracetamol sau Antibiotice -> astea-s medicamentele recomandate in caz de febra. Eu am o imunitate destul de buna si iau medicamente rar, probabil nu la toata lumea mai functioneaza Algocalminul. Dar daca nu te indopi toata ziua cu medicamente, ar trebui sa fie bun si asta.
- Incearca sa dormi -> desi din proprie experienta am aflat ca e destul de greu sa faci asta, dupa ce ai luat un medicament ar trebui totusi sa incerci sa dormi putin.
- Nu te uita toata ziua la filme -> daca nu vrei sa-ti bubuie capul
- Dupa ce ti-a scazut febra, iesi la o plimbare scurta -> aerul curat o sa te faca sa te simti mai bine

Si cam atat am eu. Daca mai aveti si alte sfaturi, lasati-le la comments.

Va spun de la inceput ca nu-mi place sa fac recenzii la carti sau filme, in primul rand pentru ca nu sunt nici un fel de autoritate in domeniu, in al doilea rand pentru ca nu ma pricep. Deci orice veti citi din partea mea pe subiecte de genul asta sunt doar opinii.

Anul asta am auzit doar lucruri bune despre TIFF. In fiecare an imi propun sa merg la cat mai multe filme, dar nu stiu cum se face ca in fiecare an pica foarte prost festivalul. Mai exact, in plina sesiune, fix in perioada in care eu stau prost cu banii si nu-mi gasesc pe nimeni sa ma acompanieze. Din fericire, am reusit pana la urma sa gasesc pe cineva (sau ea m-a gasit pe mine mai exact). Ne-am hotarat sa mergem vineri dupa-masa (adica azi) si eu urma sa aleg filmul.

Alegerea filmului n-a fost deloc o treaba usoara avand in vedere ca nu auzisem de 95% din filmele care s-au dat. Asa ca am deschis programul si am ales toate filmele convenabile ca si ora, excluzand documentare si scurt-metraje. Am ramas cu 7 filme. Din ele am eliminat doua cu "Craciun" in titlu (m-am gandit ca iunie nu e tocmai momentul potrivit pentru asta). Am citit descrierile filmelor ramase si le-am eliminat pe cele in care e vorba de revolutii, razboaie si alte asemenea. Si am ramas la doua, amandoua filme romanesti, amandoua la cinema Victoria: Buna, ce faci? si Francesca. De Francesca am auzit, desi habar n-am daca e bun sau rau, insa stiu ca are ceva premii la purtator. Motivele pentru care am ales totusi celalalt film au fost doua... In primul rand m-am gandit ca Francesca e mai cunoscut si probabil va atrage mai multi spectatori (=> inghesuiala mai mare). Insa cel mai important criteriu a fost subiectul. Daca acum cativa ani trendul in filmele romanesti era comunismul, noul trend pare a fi romani mersi la munca in Spania sau Italia. Buna, ce faci? insa mi-a trezit curiozitatea. Este vorba despre doi oameni, sot si sotie, care se indragostesc fiecare de cate un partener de chat pe internet. Fara sa stie ca de fapt vorbeau unul cu altul. Desi nu e un subiect total strain in filmele americane de exemplu, am fost extrem de curioasa sa vad care va fi abordarea romaneasca.

La locul faptei, regizorul Alexandru Maftei ne-a spus cateva cuvinte, printre care ne-a anuntat ca filmul va fi o comedie romantica, chestie care m-a facut sa ridic o spranceana.

Cam pe la minutul 2 al filmului au inceput rasetele in sala. Si dupa aia nu s-au mai oprit tot filmul. A fost unul dintre cele mai frumoase si amuzante comedii romantice pe care le-am vazut vreodata, si da, ma refer din TOATE filmele pe care le-am vazut vreodata (avand in vedere ca e prima comedie romantica romaneasca pe care o vad, n-am avut cu ce altceva sa o compar). Recunosc ca am ramas impresionata. Sunt atatea scene pe care as vrea sa le descriu in amanunt, dar nu vreau sa stric placerea celor care vor sa-l vada. In plus, mare parte din farmecul filmului sta in scene surpriza.
Oricum, e atat de bine venit un astfel de film, scapat de cliseele pe care le vedem de obicei in genul asta la americani, dar scapat si de cliseele filmelor romanesti. E o comedie romantica inteligenta. Unele faze mie mi s-au parut poezie pura. Nici nu mai stiu care a fost ultimul film la care m-am uitat unde atentia mea sa fie doar pe film de la inceput pana la sfarsit, fara momente de plictiseala. Actorii au jucat superb, regia a fost excelenta.
Cred ca de aia si scriu postul asta, am fost atat de impresionata de un film romanesc, incat trebuie sa vi-l recomand, si daca aveti ocazia sa mergeti sa-l vedeti la cinema (ca TIFF-ul se termina curand), mergeti, credeti-ma ca isi merita toti banii.

Ah, replica mea favorita din film:

Crezi ca eu nu stiu despre ce taci atunci cand taci?

Si la sfarsit regizorul a raspuns la cateva intrebari ale publicului si am vazut toti actorii pe scena, ceea ce imi arata din nou de ce e TIFF-ul atat de special fata de o zi normala la cinema.

Oricum, anul viitor nu voi mai fi in sesiune, sper sa vad si eu mai mult de un film.

Nu as zice despre mine ca sunt atehnica, ba dimpotriva, pentru cineva DOAR cu studii umaniste ma descurc destul de bine. Fac parte (la propriu) din oamenii aia care isi desfac trei calculatoare, combina partile intre ele si cand apasa pe butonul de pornire se sting luminile in toata casa (serios, mi s-a intamplat asta). Adica am cunostintele de baza si am impresia ca ma descurc mai bine decat o fac de fapt.

Si asta ne aduce la tastatura mea. Ma batea gandul de foarte mult timp sa o curat, dar am tot amanat. Pe undeva cred ca mi-era putin frica, am auzit o gramada de povesti de la oameni care n-au mai stiut sa-si bage tastele la loc. Dar azi mi-am luat inima in dinti si am pornit cu gandul: "Ce poate fi asa greu sa desfaci suruburile din spate, sa scoti un capac, cureti rapid pe acolo cu grija sa nu modifici nici o componenta, bagi capacul si piulitele la loc si gata... maxim 10 minute."

Partea amuzanta e ca imi facusem si planuri de dupa.

Asadar, Anda porneste la treaba inarmata cu o surubelnita, un pachet de servetele, o solutie de curatat geamuri, o cutie de betisoare de curatat in urechi, o cutie de scobitoare, foi colorate, pix si creion, scotch, o foarfeca mare si o trusa de manichiura. Nu am pornit din start cu toate astea, dar rand pe rand le-am scos (si utilizat). Curios de cate lucruri ai nevoie sa cureti o amarata de tastatura.

Am inceput vesela cu desfacutul piulitelor. Nu stiu de ce am eu impresia ca e mare lucru sa scoti niste piulite, dar parca ma simt mandra de mine cand fac asta, de parca chiar as munci sau ceva. Pun cu grija piulitele deoparte, nu cumva sa le pierd. Trag incetisor de capac incercand sa-l desfac. Nici macar nu misca. Trag putin mai tare ... si mai tare... pana ma enervez, iau surubelnita, o bag in crapatura si incerc sa o desfac. In sfarsit se misca. Incet, dar se aude inauntru ca se desfac chestii. Ma chinui vreo 10 minute cu treaba asta, pana imping din greseala cu surubelnita intr-o tasta si iese afara. O iau speriata sa o bag la loc (nu cumva sa uit unde a fost) si atunci imi dau seama: TASTELE IES DE AFARA!!!! Nu trebuia sa o desfac DELOC.

Ma apuc de scos taste si de curatat. Treaba migaloasa. Betisoare de urechi imbibate in solutie de spalat geamuri, cu putin ajutor de la scobitoare in locurile greu accesibile. In timpul asta ma gandesc ca nu poate fi cu mult mai rau sa cureti toaleta cu periuta de dinti. Noroc ca mai am cutia de la tastatura, cu o poza mare a tastaturii pe ea, astfel incat nu e o problema prea mare sa pun tastele la locul lor. Problema in schimb e de la tastele mai mari, space, shift, enter, insert, +, care au niste sarmulite sub ele. M-am chinuit o gramada de vreme sa aflu cum sa le pun la loc, si parca tot nu stateau ele prea ok. Toata treaba asta a durat in jur la vreo doua ore.

In sfarsit termin si incerc sa inchid crapatura aia. Este o placuta care nu prea vrea sa intre, asa ca o indes si eu cum pot si apas tastatura cu toata puterea mea, bucurandu-ma la fiecare sunet: "Asta inseamna ca se potrivesc lucrurile pe acolo".
Bag tastatura in calculator si observ cu uimire ca nu merge. Ma gandesc eu ce ma gandesc si ajung la concluzia ca trebuie sa dau restart. O fac si pe asta, si surpriza, se aprinde beculetul (Num Lock). Fericita, ma asez confortabil pe scaun. Daaar, nu merge. In disperare de cauza aleg optiunea "suna un prieten". Imi zice sa incerc sa potrivesc lucrurile dinauntru.

Redesfac tastatura. Placuta aia nu vrea sa stea nicicum in pozitia care trebuie. Incerc sa o imping la loc cu surubelnita. O zgariu putin pe spate... ups. Mai umblu acolo prin ea pana ajung la capatul rabdarii. Ma uit rapid in portmoneu si vad ca mai am vreo 40 de lei. Il sun pe frate-mio si-l rog sa-mi cumpere o tastatura noua pana in 40 de lei. El imi zice ca e un magazin la 2 minute de blocul meu. In timpul conversatiei ma mai calmez si mi se aprinde un beculet: "penseta".
Imi scot trusa pentru unghii si incerc din nou sa bag placuta. Reusesc, desi acum carcasa e ciobita rau. Inchid tastatura, o bag in calculator si surpriza! Merge. Il sun pe frate-mio sa-i zic ca nu mai imi cumpar tastatura noua.

Ma asez la calculator sa-l anunt si pe primul prieten pe care l-am sunat de reusita mea. Incep sa tastez. Observ ca unele taste nu functioneaza... shift, space, enter, backspace, sageata jos. Majoritatea merg, dar greu. Ma reapuc sa scot tastele. Mai mesteresc eu pe acolo si le fac sa mearga pe rand.

In afara de una. Shift stanga. Nu mai merge DELOC. Nu mai pot pune litere mari, paranteze, emoticons, doua puncte, semnul intrebarii ... Am scos butonul, am incercat sa apas inauntru cu doua creioane... tot nu merge. Acum il folosesc pe cel din dreapta, si trebuie sa recunosc ca e al naibii de greu.

Mi-as cumpara tastatura noua, dar ca sa fim sinceri, m-am chinuit 3 ore in total si nu vreau sa simt ca mi-am pierdut vremea. Asa ca o voi folosi pe asta, asa cum e, cu sau fara Shift stanga. Macar e curata.