Don't hate. Be indifferent.

"Te urasc". Pe unii poate ii deranjeaza sa le fie adresate aceste cuvinte. Pe mine nu. Nu din cauza ca as fi mai insensibila ca altii (desi mi s-a mai spus), ci din cauza ca eu inteleg adevarata semnificatie din spatele acestor cuvinte.

Ura e pana la urma un sentiment destul de puternic. Daca urasti pe cineva, inseamna ca acea persoana te afecteaza in vreun fel sau altul. Petreci o buna parte din zi gandindu-te la ea. Te consumi inventand moduri de a-ti face cunoscuta ura. Si asta nu poate fi decat un compliment la adresa mea. Daca am putut zice sau face ceva care sa te faca sa ma urasti, inseamna ca am o influenta destul de puternica asupra ta. Inseamna ca pentru tine contez... *ma adresez persoanei imaginare care ma uraste*

Dar sa intoarcem conceptul pe dos. Eu nu urasc pe nimeni. Nu zic ca n-am facut-o niciodata, dar revelatia de mai sus m-a invatat ca ura nu iti aduce nici un beneficiu. Indiferenta doare mai tare. Si ma face pe mine sa ma simt mai bine.

Trec incredibil de repede peste fazele urate pe care mi le face oricine, si lumea ar zice ca asta e in dauna mea cumva, dar serios ca nu e. Pentru ca in loc sa tin in mine sentimentul ala de tradare, il dau deoparte si gata. Cu unii oameni chiar pot sa ma comport ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic. Bineinteles ca s-a intamplat ceva si odata ce un om mi-a pierdut increderea, e aproape imposibil sa o mai recastige. Dar asta nu inseamna ca eu o sa ma mai gandesc prea mult la asta. O zi, maxim doua si am trecut peste.

Oricum, asta nu se vrea a fi un post despre ura, ci un post despre libertate sufleteasca. E scris si cu un motiv si, desi nu cred ca persoana respectiva imi va citi vreodata blogul, tot n-o a mentionez despre ce-i vorba ca nu se stie niciodata si nu vreau cumva sa se simta mai important decat e. Dar refuz sa ma simt in vreun fel vinovata de ceea ce fac, pentru ca stiu ca asta merita. Si unii au vrut sa-i zic de la obraz ceva, dar prefer sa nu-mi ocup timpul cu asa ceva.

Asa ca va zic si voua ca, daca cineva isi ia din timpul lor pretios sa va zica ceva urat sau sa va injure, luati-o ca un compliment. Si daca cineva nu merita atentia voastra, nu i-o acordati.

Si, bineinteles, Don't worry, be happy.


Category: 6 comentarii

6 comentarii:

Cosmin spunea...

:)) ... eu am fost de exagerat de multe ori acuzat de indiferenta doar din cauza ca refuz sa imi fac nervi degeaba cu oricine si din orice motiv ... trec peste toate lucrurile care ma supara foarte rapid si putina lume ma intelege ... ma bucur ca mai sunt oameni care vad lucrurile cum le vad eu :)

Anonim spunea...

si eu sunt la fel..fostul meu prieten mi-a spus ca sunt un iceberg..indiferenta..ma rog...fiecare cu gandirea lui..si cand ma enervez nu las sa se vada,adica nu ma manifest..:))

Cony spunea...

Cred ca e foarte bine sa treci usor peste ura, sa fii indiferent. Eu nu pot, dar incerc de fiecare data sa fiu din ce in ce mai putin afectata.
Oricum, cred ca te simti mai bine si pentru ca te-ai descarcat pe blog.
Numai bine !

Anonim spunea...

Oricum cel mai rau e atunci cand esti indiferent fata de o persoane (rau pt acea persoana) , daca o urasti inseamna ca iti pasa de ea , seminifica ceva pt tine , daca esti indiferent e cel mai garv ... :))

P.S: Imi place cum gandesti , de mult am asta in minte !

Anonim spunea...

Eu cred ca atunci cand oameni spun ca te urasc - te iubesc de fapt :) . It always makes me warm and fuzzy inside

Sheeva spunea...

Imi place ca mai e cineva de acord cu mine. :) Chiar am avut odata o discutie ciudata cu o colega, in care incercam sa ii explic ca mi-e indiferenta, ca pur si simplu nu ma intereseaza parerea ei, iar ea incerca sa imi explice ca ori e in relatii bune cu cineva, ori e in razboi cu respectiva persoana. In fine, un motiv in plus s-o consider paralela existentei mele si sa nu ma afecteze ceea ce face si zice.

Tot asa, multi se mira cum pot sa nu raspund mistourilor, glumelor pe seama mea si cum pot sa raman indiferenta: simplu, consider persoana respectiva sub nivelul meu (stiu, nu e tocmai un mod modest de a vedea lucrurile), avand in vedere ca se foloseste de glume pe seama altora pentru a se simti superior intr-un fel, pentru a capta atentia celorlalti. Si considerandu-i sub nivelul meu, pur si simplu nu imi pasa, uneori chiar ma amuza.

Trimiteți un comentariu