Cum mi-am găsit un hobby

Ştiu, ştiu, am lipsit două luni, nu fără motive evident, dar până la urmă m-am hotărât să revin.

Pentru că toată ziua sunt stresată, am ajuns la concluzia că am nevoie de un hobby. Un hobby adevărat, care să îţi ocupe timpul, la care să te gândeşti non-stop, cum să-ţi îmbunătăţeşti performanţele, ce să îţi mai cumperi să fii mai bun, să te deconecteze total de la stresul zilnic ş.a.m.d. Să te hotărăşti că ai nevoie de un hobby e uşor, să-l găseşti e mai greu.

În primul rând trebuie să fie ceva care să îţi facă plăcere, normal. Ceva care să te entuziasmeze aş zice. Despre care să poţi vorbi cu orele fără să te plictiseşti. Unii oameni colecţionează chestii, însă mie mi se pare o pasiune cam scumpă. În plus, mă plictisesc uşor, deci vreau să FAC ceva. Nu sunt prea dinamică din fire, deci sporturile cam ies din discuţie. Nu am talente artistice deosebite, nu pictez, nu cânt, nu dansez... la un moment dat mi se pusese pata să învăţ să cânt la chitară, asta până mi-a pus o colegă o chitară în braţe şi m-a învăţat să cânt o notă ... mi-am dat seama după urmele de pe degete că n-o să fiu niciodată în stare să fac asta :P

M-am gândit la lucruri care îmi plăcea să le fac până acum, şi să le fac cu mai multă dedicaţie. Îmi plăcea să citesc, dar natura jobului meu face acest lucru să încalce motivul iniţial pentru care am nevoie de un hobby. Îmi plăcea să mă uit la filme, dar acum sunt atât de obosită (psihic) încât nu mai pot sta concentrată două ore.... mă mai uit la seriale că-s mai scurte. Nu mai am răbdare de site-uri, scrisul are aceeaşi problemă cu cititul .... am ajuns sa cred la un moment dat că îmi va fi imposibil să găsesc ceva care să-mi placă, la care să mă pricep cât de cât, să nu fie prea obositor, dar nici prea plictisitor şi să nu fie extrem de scump.

Ideea mi-a venit în timp ce mă uitam la primul sezon din Top Chef Just Desserts. După o zi atât de stresantă încât am mâncat 3 ciocolate (de alea normale, Milka) SINGURĂ mi-am dat seama că aş ieşi mai ieftin (şi probabil mai sănătoasă) dacă mi-aş găti singură deserturile. Deci da, m-am apucat de făcut dulciuri.

Aş zice despre mine că am instincte destul de bune, dar îmi lipseşte din plin experienţa. Ieri am făcut o glazură de ciocolată albă. Prima mea încercare a dat greş, dar la a doua am nimerit-o. Problema a intervenit când mi-am dat seama că trebuie să decid între aspect şi gust. Vreau să fie frumos sau vreau să fie bun?
Am ajuns la concluzia că un hobby n-ar trebui să te transforme într-un om superficial, aşa că am ales să fie bun. Tortul din imagine evident ca nu e al meu, al meu a iesit groaznic de urat (dar bun)... cu mandarine si crema de lamaie. Inca se dezbate ce fac data viitoare.
Category: 3 comentarii

3 comentarii:

Anda-Andr3A spunea...

Hello si ma bucur ca ai revenit!
Hai sa-ti zic un secret..cand am invatat eu sa gatesc eram extrem de fericita..nu luasem retete complicate..cele normale, usoare..care le stie tot poporul..incet incet in functie de chef m'am lungit la torturi, placinte si paine de casa..la toate iti trebuie blat ce'i drept..cand terminam si vedeam ce minunatie a iesit ma simteam fericita..chiar ma gandeam sa'mi pierd mai mult timp in bucatarie si sa incerc tot felul de prajituri, blaburi si alte bunataturi! Dar in loc sa ma aprind dupa gatit m'am lenevit..si acum aproape ca nu mai gatesc nici mancare pentru mine..
Stiu entuziasmul asta..dar nu ai destul timp ca sa incerci de 2,3 ori daca nu'ti iese ceva bine..si daca nu iese..renunti..atunci..apoi patesti si a 2 oara si deja te dezamagesti pe tine.
Daca vrei sa faci un hobby din prajituri nu te baga la ceva complicat..daca dai gres de cateva ori ti se ia! Acum depinde si de tine si nervi tai!
Bafta si spor la treburi! :*

Chelu spunea...

nu te cred

Unknown spunea...

ce dragut!!

Trimiteți un comentariu