M-am tot gândit în ultima săptămână să pun aşa, la sfârşit de an, un top pe blog (că aşa se procedează în perioada asta, se fac topuri). Doar că nu aveam nici cea mai mică idee ce top, pentru că alea normale (filme, piese, cărţi din 2010) sunt deja ultra-făcute. Voiam ceva original... şi azi mi-a venit ideea:
Top 5 filme REVĂZUTE anul ăsta
Filme pe care le-am văzut altădată, dar le-am revăzut din diverse motive. Ţin să precizez că cel mai bun mod să revezi un film, e alături de cineva care nu l-a mai văzut niciodată şi să-i priveşti reacţiile la faze pe care tu le cunoşti deja.
Locul 5 - Con Air (1997)
Ăsta e singurul film pe care l-am revăzut din întâmplare. Nu e neapărat genul de film la care mă uit eu acum (dar era în '97 când aveam eu 11 ani). L-am văzut de vreo 5 ori până acum. De data asta l-am privit cu alţi ochi... personajul lui Nicolas Cage mă enervează la culme şi mai toate personajele pozitive din film (mai puţin John Cusack *heart*), e genul ăla de om care nu a zâmbit o secundă în viaţa lui. În schimb, personajele negative sunt foarte savuroase şi actorii sunt chiar ok pentru un film de acţiune. Steve Buscemi e preferatul meu *double heart* şi faza mea preferată din film, care de altfel cred că intră în top 10 scene preferate all time e faza când îi cântă fetiţei
"He's got the whole world, in his hands, he's got the whole wide world, in his hands"
Locul 4 - La science des rêves (2006)
Deşi filmul e din 2006, prima dată l-am văzut tot anul ăsta, dar aşa, prin ianuarie. Prima dată am fost foarte impresionată, mi-a plăcut enorm linia subţire dintre realitate şi vis. E un film aşa, jumate în franceză, jumate în engleză. E frumos, chiar îl recomand. Problema a fost a doua oară când l-am văzut. Ştiind deja fazele din film, n-am mai rămas aşa impresionată ca prima dată. Ceea ce mă duce la concluzia că e un film mişto... de văzut o singură dată.
Locul 3 - Burn after reading (2008)
Prima dată l-am văzut chiar în 2008, la cinema. M-am distrat copios, am râs cu lacrimi şi l-am băgat rapid în topul preferinţelor mele (iar fraţii Coen au urcat rapid în topul regizorilor mei preferaţi). Sunt un fan al umorului negru. Şi toţi actorii au fost de 10 plus. Problema a fost şi aici a doua oară când l-am văzut. Poate tot pentru că îl văd a doua oară şi nu mă mai surprind unele faze, poate pentru că la calculator nu e acelaşi lucru ca şi la cinema... chiar nu ştiu, dar am fost puţin dezamăgită. Mi-a plăcut şi acum, dar parcă n-am mai râs la fel de tare. Tot cred că e un film bun.
Locul 2 - What dreams may come (1998)
Am văzut filmul ăsta acum 10 ani, pe HBO. Cred că l-am văzut de vreo 2 sau 3 ori. Am redescoperit bucuria de a-l revedea. Are unele dintre cele mai superbe imagini pe care le-am văzut într-un film vreodată.Ştiu că sunt mulţi cărora nu le place filmul, dar eu îl iubesc. Ştiu că există scene unde se cam exagerează cu siropeala, dar îmi place mult ideea filmului şi cum e realizat.
Locul 1 - High Fidelity (2000)
Nu mai ştiu de câte ori am văzut filmul ăsta, de vreo 6-7, dar azi mi-am reconfirmat că e unul dintre filmele mele preferate. Nici nu ştiu de ce să mă leg la cât de tare e filmul. Toate personajele sunt adorabile, mai puţin Ian, care nu e făcut să fie adorabil. Topurile lui Rob mă fac pe mine să fac topuri (ergo topul ăsta). Plus că e un personaj cu care eu pot empatiza mai mult decât cu orice alt personaj la care mă pot gândi acum. Şi modul în care povesteşte *heart* Awesome, awesome movie.
2 comentarii:
Dragut..ceva ce nu am auzit/vazut ..e o noua posibilitate si pentru mine sa aflu si filme noi!
Buna ziua, detin mai multe siteuri de succes si as dori o colaborare cu dumneavoastra fiind din aceeasi nisa de activare. Daca prezint vre-un interes as dori un email la adresa sitestiri arond gmail.com
Trimiteți un comentariu