Anda Dj

Imi amintesc Craciunurile din copilarie. In fiecare an aveam un brad mare si frumos (natural). In fiecare an, era din ce in ce mai mare. Imi amintesc mirosul de brad, pe care nici un spray nu-l poate reda. Cand impodobeam bradul, trebuia sa fim atenti, pentru ca acele impungeau destul de tare.

Regret ceva de atunci? Nu. Pentru ca pe vremea aia, nici nu stiam ca era posibila vreo alta varianta. Pe brazii de la tara ii regret cu atat mai putin cu cat dupa Craciun era taiat si folosit ca lemn de foc. Insa putine lucruri dor mai tare decat sa vezi un brad in tomberonul de la coltul blocului.

De cativa ani, am un bradut mic, artificial. Imi place mai mult ca e mai mic. E mai usor de impodobit/dezpodobit si in plus, arata mai incarcat. Nu mai miroase a brad in casa, dar nici nu mai sunt ace de brad pe podea. Insa, cel mai important, pentru fiecare an in care il impodobesc, un brad natural NU este taiat. Cu cat oamenii vor folosi mai des brazii artificiali, cu atat mai putini brazi naturali vor fi taiati.

Iar pentru cei care vor "the real thing", mai nou exista brazi in ghiveci. Iar daca va intrebati ce ati face cu un astfel de brad tot restul anului, acesti brazi in ghiveci se pot si inchiria. Va recomand cu caldura sa folositi orice decat un brad natural taiat.

Bradutul din imagine e bradutul meu de anul asta. L-am impodobit ieri. Tata zice ca e cam devreme, dar n-am mai avut rabdare. Ar trebui sa mai adaug putina beteala rosie in partea de sus. O sa-l completez pana la Craciun :D

Am o senzatie ciudata, si anume ca viata mea ar fi impartita intre deadline-uri. Sau cel putin, viata mea din ultima vreme. Si 24 de ore par din ce in ce mai putine.

Agenda mea a devenit vitala. Incerc sa sistematizez totul. Adevarul e ca daca ai doar un proiect, doar un lucru de facut, tii si singur minte pana cand trebuie dat. Dar cand ai o mie de lucruri de facut, sa-ti alegi prioritatile devine din ce in ce mai greu. Nici nu vreau sa ma gandesc cate lucruri am de facut maine. Si cu toate astea, desi e deja miezu` noptii, stau sa scriu pe blog in loc sa incep cateva dintre ele. It's just how I'm made.

Lucrez mai bine sub presiune. N-am inteles niciodata de ce. Oricat incerc sa ma apuc din timp de ceva, mai mult de jumatate din munca o fac cu o zi inainte. Pentru ca sunt in perioada "proiectelor" si ma gandesc ca si altii sunt, m-am gandit sa adun cateva ponturi pe care le-am invatat, pentru ca munca sa fie mai eficienta.

- Daca stai sa te gandesti cat ai de facut, cat de greu e s.a.m.d incepe sa te cuprinda un soi de panica. Cu care sincer, nu rezolvi nimic. Deci in loc sa te gandesti prea mult, apuca-te de treaba.

- Eu sunt genul de om care se plictiseste repede. Sa fac aceeasi treaba prea mult timp, e o tortura in cazul meu. Cu cat te apuci mai din timp, cu atat mai mult iti permiti sa faci pauze.

- Lasa orice urma de orgoliu la o parte si cere ajutor cand ai nevoie. Nici nu stiti de cate ori m-a salvat lista mea de messenger :))

- Nu copia. Serios. Eu am terminat 16 ani de scoala fara sa iau nici un referat de pe net. E normal sa-ti iei informatiile de undeva, dar reformuleaza-le in cuvintele tale. Si combina-le cu altele. Un lucru bun pe care il faci tu iti da pana la urma o satisfactie care nu se poate traduce intr-o nota. Si in plus, mai si ramai cu ceva.

- Inainte de a te apuca, gandeste-te bine care a fost cerinta. Mi s-a intamplat odata sa am de facut doua proiecte in acelasi timp si le-am incurcat cerintele. Astfel ca unul avea prea multe subtitluri si celalalt n-avea niciunul.

- Dupa ce ai terminat, fa o pauza lunga si apoi reciteste. O sa-ti dai mai usor seama de greseli.

Catalin a initiat o campanie pe care o sa o sustin si eu :) Pentru ca el a scris cam tot si nu prea vreau sa repet, o sa va dau doar un exemplu legat de motivul pentru care sustin campania.

Vremea mea de iesit prin cluburi a cam trecut, anul asta am fost o singura data, in ianuarie (9 ianuarie, ca sa fim mai exacti). “Pe vremea mea” (care a fost cam prin liceu) noi mergeam in club sa iesim cu prietenii, sa dansam, in cel mai rau caz sa bem. Pentru asta ne imbracam in blugi si adidasi. Asa ca va puteti inchipui de ce m-am simtit putin iesita din context cand in clubul respectiv eram in total vreo… doua fete in blugi. In rest, care de care cu fusta mai scurta. Ca sa nu o lungesc pe langa subiect, am mers si eu cu o prietena la baie. Pana am asteptat-o, m-am amuzat copios de doua fete, care isi gasisera locul potrivit sa-si faca poze (cu buze tuguiate si tot tacamul), iar dialogul lor era ceva in genul “putin mai la dreapta, doi pasi mai in spate… prea la dreapta, juma` de pas la stanga… asa.. stai, acolo e perfect”. Pentru ca hai sa recunoastem, sa mergi in club si sa nu-ti faci poza cu vasul de toaleta e ca si cum ai merge in Paris si nu ti-ai face poza cu turnul Eiffel.

Morala e ca s-a pierdut ceva din motivatia noastra. Poate unii va amintiti de aparatele foto clasice, cand aveai 24-36 de pozitii pe film (si costa sa le developezi) asa ca nu-ti permiteai sa faci poze aiurea, singur in oglinda. Faceam poze doar la evenimente speciale sau in vacante, poze cu prieteni si familie… faceam pozele ca sa le pastram ca amintiri.

Acum pozele se fac ca sa strangi cat mai multi admiratori pe hi5 si mai nou Facebook. Ce iti poate aminti o astfel de poza? Daca o vezi peste 3 ani, la ce te gandesti?

Dar exista totusi un alt motiv pentru care campania asta mi se pare importanta. Are exact acel lucru pe care l-am cautat cand mi-am facut blogul. In loc sa stam sa criticam (ceea ce recunosc ca am facut pana acum), mai bine sa dam exemplul pozitiv.

Am cerut si eu niste donatii de poze, poze cu oameni care zambesc, rad, care sunt fericiti, care sunt cu prietenii… si din fericire am primit peste 30 (din care am selectat 27). Va multumesc tuturor :) Si multumesc lui Catalin pentru ajutor, ca altfel imi lua toata noaptea sa scriu articolul asta :D

Ok, doua lucruri scurte si rapide:

Pentru cei de pe forum: l-am mutat pe alt host, am scapat de virusi, momentan merge doar de pe o adresa provizorie, delazero.djgsm.info , dar in 2-3 zile ar trebui sa mearga de pe adresa veche (delazero.us).

Pentru toti: ca urmare a acestui articol caut donatii de poze, in care sa zambiti, sa radeti, sa fiti fericiti ... stuff like that. Daca aveti, trimiteti-le la born.to.dizz@gmail.com
Toate pozele le voi pune in urmatorul meu articol, care va sustine campania lui Catalin. Multumesc anticipat.

Se pare ca seria lepselor continua, am primit de la strumfita cu esarfa una in care trebuie sa mentionez top 5 filme de anul asta. Asa ca, de ce nu, si sa te uiti la filme e constructiv pana la urma :))
O sa-mi fie destul de greu sa ma decid, bine macar ca a zis doar de anul asta. Si doar dintre cele pe care le-am vazut pana acum.

1. Inglorious Basterds - Recunosc, sunt fan Quentin Tarantino. Nu mi se intampla foarte des sa savurez un film dintr-un capat in celalalt. Dupa parerea mea a fost cel mai bun film de anul asta.

2. The Hangover - Asta este din seria "comedii" (am convingerea ca nu poti compara filmele decat pe genuri). Sincer, nici macar nu-mi amintesc motivul pentru care m-am dus la filmul asta, nu aveam nici o pretentie de la el. Asa ca mi-a depasit asteptarile. Am ras mult. Cred ca si asta conteaza.

3. Coco avant Chanel - Asta intra la trei categorii: drama, biografie, moda. Imi place mult Audrey Tatou, mi s-a parut alegerea perfecta pentru rolul principal. A fost un film "de mers cu fetele", cel putin in cazul meu.

4. Public Enemies - N-am nici un horror sau sci-fi prin top, in schimb am doua drame. Filmul in sine nu a fost neaparat excelent, dar mi-au placut actorii. Desi n-am fost pana acum fan a lui Marion Cotillard, a fost unul dintre cele mai frumos construite personaje de anul asta (exclud Inglorious Basterds). Pentru asta merita sa intre in top.

5. Ice Age 3 - Cel mai greu pentru mine a fost sa ma hotarasc ce animatie sa aleg. Desi au fost mai multe anul asta, am fost putin dezamagita de toate. Pana la urma am ramas la Ice Age. Nici nu se compara cu prima parte, pe a doua nu mi-o amintesc deloc, dar a fost ... ok. Si primul film pe care l-am vazut 3D, deci sa zicem ca si asta ii da niste puncte in plus.


Au mai fost filme care mi-au placut anul asta, dar mi-e greu sa le gasesc un loc in top. Da, stiu ca fost un an destul de slab.

Si leapsa o dau mai departe... ini, mini, maini, mo... lui e-Lari.

Imi place diversitatea. Sunt o persoana care se plictiseste repede. In plus, sustin de ceva vreme ca oamenii ar trebui sa fie diferiti si trebuie sa invatam sa-i acceptam pe ceilalti, chiar daca nu se incadreaza in conceptul nostru de "normalitate".

Asadar am preluat leapsa lui Catalin : 10 dovezi de ciudatenie.

Mica paranteza inainte sa le scriu: am primit mai multe lepse pe care nu le-am onorat. Sorry, dar chiar nu m-au inspirat deloc :D

Deci ciudateniile mele:

1. Nu suport sa ma aflu intr-o incapere cu usa deschisa. Nu ma mai pot concentra la nimic. Usile sunt facute sa fie inchise.

2. Am un inceput de sindrom obsesiv-compulsiv pe care incerc din rasputeri sa mi-l infrang. Cu toate astea, tot calc DOAR pe caramizile colorate cand merg pe strada.

3. Cand merg cu cineva pe strada trebuie sa stau in dreapta. Simt ca ceva nu e ok daca nu stau in dreapta.

4. Nu-mi place sa aud pe cineva mancand. Nu ma deranjeaza sa vad, dar nu suport deloc sa aud mestecatul. Daca cineva incearca sa vorbeasca cu mine in timp ce mananca mi se intoarce stomacul pe dos.

5. Lumea crede ca ma prind greu la bancuri pentru ca rad cu vreo 5 minute intarziere. Adevarul e ca inteleg bancul din prima, dar nu mi se pare amuzant decat dupa ce il procesez si ii dau "replay" la mine in cap. Cateodata mi se intampla sa fac asta abia dupa cateva zile.

6. Desi sunt in stare sa mananc multe chestii mai exotice (iubesc mancarea asiatica), exista cateva lucruri "de baza" pe care nu le pot consuma sub nici o forma: apa, gogosari, ardei. Da, ati citit bine, nu beau apa deloc.

7. Desi in general incerc sa fiu o persoana echilibrata, exista un domeniu unde ma zbat intre doua extreme: fie sunt extrem de dezordonata, fie extrem de organizata. Desi am dulapuri pe care daca le deschid ai sanse mari sa cada ceva pe tine si in geanta de obicei stau minute bune sa gasesc ceva, cand vine vorba de unele chestii am liste peste listute, fisiere, documente, notepad-uri pentru cele mai nesemnificative amanunte.

8. Singura persoana cu care pot sa-mi cumpar haine e mama. Daca cumva ma duc la cumparaturi cu altcineva si gasesc ceva care imi place, o sun, ii descriu ce am gasit si o intreb daca sa il cumpar. Au fost foarte putine cazuri in care am cumparat ceva fara acordul ei. Stiu ca pare ciudat sa fac asta la 23 de ani, dar pur si simplu am incredere foarte mare in gusturile ei. Chiar mai mare decat in ale mele.

9. Cand stau pe net as prefera sa fie liniste totala. Cel mai mic zgomot imi distrage atentia. Din cauza asta nu ascult muzica decat foarte rar. Si nu imi place sa se uite cineva la televizor in aceeasi camera.

10. Dimineata am un ritual bine pus la punct: ma trezesc, imi deschid calculatorul, imi fac cafeaua si micul dejun. Imi beau cafeaua si mananc la calculator, treaba care tine o ora. Apoi ma duc la baie, fac dus, ma spal pe fata, dinti, etc. care tine o jumatate de ora. Daca am o ora jumate dupa ce ma trezesc fara sa fiu deranjata, o sa fiu bine dispusa toata ziua. Pe vremea cand aveam un seminar de la 7 jumate preferam sa ma trezesc la 5, doar ca sa pot sa-mi iau micul dejun in liniste.


O sa dau leapsa mai departe lui cosmo , krimi si Laurei. Si oricui o mai vrea.

E 2 decembrie. Trebuia sa scriu ieri articolul asta, dar ma dureau prea tare picioarele. Oricum, pentru mine nu sentimentul nationalist e cel care face ziua de 1 decembrie speciala.

Nu am multe amintiri de cand eram mica, decat ca lumea facea ceva hora si mi-era frica de artificii. De fapt mult timp mi-a fost frica de artificii. E drept, mai frica mi-era de petarde.

De prin clasa a 7-a si cam pana in ultimul an de liceu, era o chestie speciala sa mergi in centru. Iti adunai prietenii/colegii de clasa si mergeati impreuna. Era un fel de chestie importanta, de genul "sunt destul de mare sa ies cu prietenii" (mai ales in generala). Din nou, nu cred ca spiritul national era de vina. Nu-s sigura ca macar artificiile. Era ideea de a iesi cu prietenii. Dovada ca 1 decembrie pe care il tin minte cel mai bine e cel de pe clasa a 9-a, cand am plecat pe cetatuie, cu cativa prieteni si o sticla de votca :D De coborat a fost mai greu :))

In 30 noimebrie se aprind luminitele in oras. 1 decembrie nu e doar ziua Romaniei, e si prima zi de decembrie. Si decembrie e o luna speciala. Nu imi place iarna, de fapt e cel mai putin placut anotimp pentru mine, dar imi place luna decembrie, e o luna speciala.


Anul asta am prins un loc bun in fata si am facut poze la artificii: